© text și fotografii: Daniela ULIERIU
Shwedagon, coroana Birmaniei
Din Bagan am plecat pentru câteva zile la Yangon, fosta capitală aflată la doar 30 de kilometri de Marea Andaman. Deşi aici locuiesc aproape 5 milioane de oameni, oraşul nu are nimic din frenezia celorlalte metropole asiatice.
Mă miră curăţenia şi liniştea acestei aşezări toropite de căldură, pe care localnicii o consideră „regina oraşelor şi grădina Orientului”. Ca și Myanmar, Yangon (în traducere „sfârşitul luptei”) şi-a schimbat denumirea de mai multe ori: Dagon, Yangon, Okalapa, Rangoon şi acum iar Yangon.
În mijlocul unui parc imens se află complexul de temple Shwedagon, locul sacru, unde fiecare birman este dator să ajungă măcar o dată în viaţă. Pagoda este placată în întregime cu aur. Câţiva dintre regii ţării şi-au arătat generozitatea donând acesteia echivalentul în metal preţios al greutăţii reginelor. Turla este din aur masiv și cântăreşte peste o tonă.
Partea superioară este încrustată cu mii de nestemate, iar în vârf se află un glob din aur, ornat cu 2317 rubine și 5448 de diamante, dintre care cel mai prețios are 76 de carate. Pagoda este înconjurată de 72 de capele şi de alte 64 de pagode mai mici, toate decorate cu sculpturi ale lui Buddha.
Când am păşit pe acest teritoriu sfânt am impresia că am patruns într-o altă lume, într-un oras de aur în mijlocul căruia se înalţă marea pagodă care răspândeşte în întreaga Asie învaţăturile lui Buddha. Am petrecut multe ore în Shwedagon, acest complex gigant, atracţia principală şi mândria oraşului Yangon.
Legenda spune că doi fraţi negustori s-au întâlnit cu Buddha. Iluminatul i-a sfătuit să ridice acest templu şi le-a oferit opt fire din părul său pentru a le pune la temelia construcţiei. La lucrări ar fi asistat chiar zeul suprem indian Sakka, împreună cu alte patru zeităţi locale. Edificiul, de dimensiuni impresionante, bate mai multe recorduri: este cel mai mare monument placat cu aur, cea mai mare pagodă şi totodată cea mai preţioasă clădire din lume, cel puțin așa susținea ghidul meu.
M-am despărțit de Birmania cu un citat din Kipling, atât de potrivit: „Dintr-odată, o formă misteriosă şi aurită, care nu era nici cupolă musulmană și nici templu hindus, a început să strălucească în soare… Domul aurit a glăsuit: Aici e Birmania, o ţară care nu seamănă cu nimic din ce ai mai văzut.” (Rudyard Kipling, 1899)