Descumpănit, rinocerul se oprise brusc și privea înspăimântat în jurul lui. O duzină de elefanţi îl înconjurau. Unicornul a pufnit de câteva ori, furios, dând semne că ar fi vrut să atace. Inima îmi bătea gata-gata să-mi spargă pieptul.
Apoi o linişte grea s-a furișat în savană… Aproape înghițiți de ierburi uriaşe, eram cu toate simţurile încordate la maximum. Brusc, rinocerul s-a repezit înspre elefantul pe care mă aflam și, cu o abilitate inimaginabilă, i s-a strecurat pe lângă picioare, îndepărtându-se în fugă.
Nu m-aș fi aşteptat să văd atâta agilitate la un animal care depășește două tone… Am respirat uşurată. Jeff, rangerul meu, zâmbea mulțumit. Își îndeplinise cu brio misiunea de a-mi arăta un rinocer.
Oscilând între bucuria de a fi văzut de aproape un animal magnific și tristeţea de a-l fi supus unui stres inutil, încercam să fotografiez cât mai bine. Imaginile „vânate” de pe spinarea elefantului care se balansase ca o corabie în furtună nu erau tocmai perfecte. Dar chiar și așa, eram încântată. Nu-mi venea să cred că am reușit să pozez un rinocer!
Eram la poalele Himalayei, în Rezervația Naţională Citwan, o altfel de lume, un ținut pur, necotropit încă de vizitatori. Destinaţie mitică, Nepalul e un privilegiu pentru orice turist. Everest, Himalaya, Khatmandu sau Lumbini, locuri cu sonoritate tulburătoare, fascinează de mai bine de un secol lumea occidentală. Dincolo de aceste nume de rezonanță, Nepalul ascunde și o altă comoară, aproape necunoscută.
Parcul Naţional Citwan, rezervaţie ce se întinde pe o suprafaţă de aproape 1.000 km², este unul din ultimele refugii ale rinocerului cu un singur corn, specie pe cale de dispariţie. La jumătatea anilor ’60, în Nepal mai rămăseseră doar 100 de exemplare. Înscrierea parcului in 1984 pe listele UNESCO a ameliorat serios situaţia. Recensământul făcut în ultimii ani a arătat că astăzi trăiesc aproape 600 de rinoceri în Citwan.
Rezervaţia Citwan, pe care propriul nume o descrie cel mai bine – „în inima junglei”, este asediată de braconieri. Principalii lor clienţi sunt negustorii chinezi, dispuşi să plătească prețuri din ce în ce mai mari pentru animalele capturate. Cornul de rinocer, afrodiziac și tămăduitor, depășește greutatea lui în aur. În ultima perioadă, kilogramul a ajuns la 60.000 de dolari.
Paznicii parcului se bazează pe ajutorul armatei și, în special, pe cel al soldaților Gurka. Luptători de elită, integraţi de două secole în armata britanică, ofiţerii Gurka sunt astăzi formatori ai serviciilor speciale britanice SAS. Rezistența, măiestria în mânuirea unui cuţit special (kukri), ţinut la spate, loialitatea și caracterul de cremene, au făcut din militarii Gurka nişte trupe de excepţie.
Voiam sa raman 3 zile în Citwan, dar mi-a plăcut atât de mult, încât mi-am prelungit șederea cu încă o zi.
În parcul național sălășluiesc 70 de specii de animale și peste 550 de specii de păsări. De asemenea, zona se bucură de o diversitate, aproape derutantă, de peisaje: colinele blânde ce străjuiesc intrarea în parc; tulburătoarea pădure de liane care parcă respiră; copacii fără vârstă, chinuiți în căutarea luminii; savana cea vie, cu vegetaţia ei fremătătoare, ascunzând o agitaţie infernală; și, în sfârşit, valea pitorească a râului care împarte capricios ţinutul în două.
Aici se termină prima parte a vizitei mele în cel mai mare parc național din Nepal. În urmatoarea postare, o baie alături de elefanți în apele râului Rapti.